12 comentarii

jucarii de copil

Abramburica m-a provocat sa imi amintesc de jucariile copilariei mele…Am stat si m-am gandit mult, mi-e greu sa spun ca am avut o jucarie preferata. Nu am fost genul de copil sa dorm cu jucarii in pat(sau cel putin nu in perioada de care imi amintesc) si tot ce stiu este ca am avut o papusa pe care am iubit-o mult si pe care o chema Silvia. Numele meu preferat ;). Apoi am mai avut papusi si tot ce faceam cu ele era sa ma joc de-a doctorul. Le facusem gauri in picioare si primeau injectii cu apa. 🙂 Asta dupa ce intepasem jucariile de plus si le injectasem apa, astfel incat au inceput sa putrezeasca. Iar trusele medicale erau la ordinea zilei, jucaria mea preferata. De cand ma stiu si pana in cl. 10 eram hotarata sa ma fac doctorita. Am fost un copil foarte bolnavicios, amigdalele erau marea mea problema. Si daca mamicile de acum se plang de copilasii lor ca fac cate 2-3 amigdalite pe an, pai sa vedeti ce copilarie am avut eu: lunar, da LUNAR faceam amigdalita, stateam cu febra de 38-39 grade acasa, cate o saptamana. Si asta timp de 10 ani, pana mi-am scos amigdalele(le-am scos la 12 ani, dar nu mai stiu de cand am inceput sa ma imbolnavesc…poate mama sa scrie…). Am mancat atatea antibiotice de cred ca daca as socoti, in primii 10 ani de viata am mancat mai multe antibiotice decat mancare. Ca nu eram prea mancacioasa, dimpotriva. Asa ca nevoita sa stau in casa luna de luna, uneori singura…si am amintiri de la 4-5 ani singura acasa, cu mama sau tata care veneau sa imi dea mancare si medicamente si fugeau apoi repede la serviciu(am avut si tanti care stateau cu mine, dar ca uneori ele nu puteau veni si am mai prins si zile singurica, nu era o regula sa stau singura)…am invatat repede sa citesc(de pe la 5 ani citeam cursiv, carti de poezii) si citeam. Preferata mea era o carte cu poezii de Elena Farago…le stiti pe cele cu Catelusul schiop si Gandacelul. Mai erau si alte carticele dar nu imi mai amintesc acum…ceva cu un piticot si cu Doctorul Au ma Doare. :). Da…copilaria mea era plina de doctori, medicamente, restrictii la apa rece, inghetata…iar doctori si iar analize, tratamente de imunizare. Cadourile compenastorii erau insa vacantele la mare, pentru intarirea organismului.
Stiu, e o leapsa cu jucarii, dar amintirile au dat navala :).

Apoi cand am mai crescut tin minte ca ne placea sa ne jucam Piticot, Nu te supara frate, Marocco, sa jucam carti-jocuri simple, pentru copii, mai tarziu Remi.

Tin minte ca mai aveam un joc care mi-a placut la nebunie…era cu multe contacte rotunde peste care se puneau foi care apartineau de joc, care erau gaurite in locurile contactelor(asa tin minte cel putin). Jumatate din fiecare foaie era cu intrebari, cealalta jumatate cu raspunsuri. Jocul avea si doua jack-uri pe care daca le puneai simultan pe intrebare si pe raspunsul corect, se aprindea un beculet in partea de sus a panoului de joc. Nu mai tin minte cum se numea jocul…e cineva care stie? Intrebarile erau pe categorii si am invatat multe chestii faine de la jocul asta. Cand s-a stricat am primit unul nou, intrebarile se schimbasera…ce mai…cred ca a fost jocul meu preferat!

Apoi stiu ca de cand eram mica, voiam un aparat de fotografiat. Pe vremea aceea era imposibil de procurat unul. Insa am avut un noroc chior si am castigat la un concurs la scoala, cu niste formulare cu intrebari despre Partid si Congrese, la care toata lumea dadea raspunsuri sablon, dictate de invatatoare…iar apoi se trageau la sorti castigatorii. Ei bine, am castigat un aparat de fotografiat! Rusesc, Smena se numea si l-am iubit enorm. Sigur, era cu film…alb negru pe acea vreme…aveam 10 ani. Ghinionul insa a fost ca aparatul era…folosit! da, cineva probabil schimbase premiul meu cu aparatul lui stricat. Nu a iesit niciodata nici o poza, rotita care trebuia sa duca filmul era defecta si nimeni nu a putut repara aparatul. Asta nu a fost jucarie, dar tot jucarie s-a chemat pentru ca nu l-am putut folosi in alt scop.

Ne mai placea tare mult sa sarim coarda, sa jucam „sfoara” si sa ne prefacem ca suntem reporterite la TV cu coarda pe post de microfon. Sau cantarete…Si jocul de-a v-ati ascunsa era in top in serile de copilarie mare si adolescenta.
Apoi la 14 ani am primit mostenire de la varul meu o bicicleta Pegas cu coarne din acelea adanci si cu sa lunga…era o minunatie. Mama a alergat dupa mine cateva zile pana am invatat sa ma dau cu ea…tare mi-a placut. Apoi de un eveniment(nu mai stiu care-Craciun sau ziua mea) am primit role…din acelea cu 4 roti, dar erau excelente. Rusesti, tzapene, reglabile…aveau un singur defect. Unul din suruburile care tineau cele doua parti imbinate de unde se regla marimea, era foarte slab si se desfacea la trepidatiile trotuarului. Asa se face ca l-am pierdut si apoi cel cu care l-am inlcouit se desfacea mereu…pierdeam mereu timpul sa ma opresc si sa il strang.
Un alt joc adorat in adolescenta a fost badmintonul. Imi place si acum.

Nu am o jucarie dupa care sa fi plans…nu-mi amintesc…

Le invit pe Svea, Ceska si Anda sa ne povesteasca si ele.

Anunțuri

12 comments on “jucarii de copil

  1. Frumos povestit, multe amintiri de-ale mele am regasit in vorbele tale 🙂
    Jocul cu intrebari l-am avut si eu, ma prinsesem care e corespondenta intre butonele si stiam toate raspunsurile 🙂
    Abia acum imi explic pe deplin de ce ai pus atatea poze cu inghetata in postul despre week-end. De fapt acum (dupa ce ai spus ce ai patimit in copilarie cu amigdalele), te iert! 😀

    • Asa e, au dat si peste mine navala amintirile…

      :)) Da, ai dreptate cu jocul acela, mai si trisam :).

      Hihi, partea cu suferinta mea din copilarie am cam uitat-o…de 20 de ani aproape, mananc inghetata cand vreau eu, cei 10 ani au fost pusi asa bine intr-o camarutza a amintirilor…

  2. Si eu ram bolnavicioasa de mica si mancam antibiotice pe paine. Bine ca S. nu m-a mostenit, ca acum imi dau seama ce au patimit bietii parinti.
    Asa, remi si badminton erau si jocurile mele preferate. Nu stiu ce joc vorbesti.
    Vezi, la tine chiar s-a adeverit ca pasiunile de mica reflectau viitorul tau: joaca de-a doctorul si pasiunea pt. foto.

    • Da, am avut si eu emotii ca sa nu fie fetele sensibile…dar am avut si eu noroc.
      Da, de mica mi-ar fi placut sa fotografiez, numai ca nu am avut cu ce…cat despre meserie…am luat-o eu pe alta cale, dar vad ca pana la urma tot in domeniul sanatatii am ajuns :).

  3. Jocul cu intrebari il caut saptamana asta cand ma duc la Bz, co-autorul il mai are si chiar functiona ultima data.
    Wow, ai avut aparat de fotografiat (chiar si asa, schimbat!), bicicleta si role, pfuuu ce te-as mai fi invidiat:)

    • Sotul meu zice ca jocul se numea 500 de intrebari si raspunsuri. Ce fain ca il mai aveti! sa pui poze cand il aduceti.
      Da, pentru aparat nu ma invidia…ca nu a fost decat de jucarie pana la urma. Bicicleta si role cum spuneam…bicicleta mostenita si rolele au fost luate tot folosite, dar am avut!

  4. Cred ca iti amintesti mai bine de toate astea decat mine….oricum problemele cu amigdalele cerd ca au inceput dupa varsta de 3 ani,poate chiar patru.Precis stiu ca la 3 ani cand ai fost prima data la mare mancai inghetata.Intr-o seara, tati a trebuit sa se roage la un bar, care tocmai inchidea, sa te serveasca cu inghetata, asa de tare plangeai si nu mai era nimic deschis,era dupa ora 10 seara,ora la care se inchideau si barurile.
    Va pup

  5. Mi-a placut cum ai povestit si mi-am amintit si eu de jocurile mele din copilarie: „Prinsa”, „Ratele si vanatorii”, „Pac-Pac”…

    insa preferatele mele sunt jucariile educative 😀

    O primavara frumoasa!

    • Multumesc Lavinia, ma bucur ca ti-am trezit amintiri frumoase din copilarie.
      Sigur ca jocurile educative au si ele rolul lor, fara nici o indoiala.

      O primavara(sau vara aproape) frumoasa si tie!

  6. Foarte frumos ai povestit din copilaria ta 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: