11 comentarii

cand copiii nu-s acasa

Dupa cum stiti, am doua zile pe saptamana cand…copiii nu-s acasa. Asta pana la ora 15 cand merg sa o iau pe Silvia de la scoala si Diana apare acasa pe la aceeasi ora.
Ce fac eu in timpul asta? in primul rand invat. Au fost zile in care am citit pagini intregi din manual si cum nu prea am inteles mare lucru, a trebuit sa le reiau sau am trecut la net. Articolele gasite pe net mi-au descalcit de cele mai multe ori nestiinta, asa ca am decretat internetul genial! 😉 In majoritatea datilor am avut si testul in fata, astfel incat mi-a fost tare usor sa caut dupa intrebari gata puse. Sigur ca nu poti da copy/paste la raspunsurile de pe net, am fost avertizati la inceputul fiecarui test de acest lucru. Trebuie sa dam raspunsuri personalizate, asa incat a trebuit sa ma documentez din multe surse si sa incropesc un raspuns propriu chiar daca esenta era aceeasi. Pot sa spun ca stilul acesta de a invata si de a da teste mi-a fost putin la neindemana la inceput, dar apoi am devenit tot mai obisnuita cu metoda si chiar mi-a placut. Intrebarea pe care mi-a pus-o Ovi dupa cateva teste a fost daca am ramas cu ceva din cursul acesta. Da, eu cred ca da…am inteles mecanismele, teoriile, cercetarile si cum este o stiinta in continua evolutie, probabil ca e necesar cate un refresh o data la cativa ani. Insa ce am citit acum, am inteles. Nu pot spune ca as putea reda din cap, nu am urmat metoda binecunoscuta de memorare, cursul nu s-a bazat pe asta dupa cum am inteles. Pentru ca altfel nu s-ar fi facut la distanta ci s-ar fi dat teste clasice in sala de curs. Probabil e suficient atat, sa ai notiuni de baza, sa stii cat de cat cu ce se papa genetica moderna si cam despre ce e vorba cand citesti un referat, un curs sau participi la o discutie. Sper sa imi foloseasca si mie pe viitor.
Azi am terminat ultimul test, astept inca feedbackul de la penultimul dar teoretic am terminat cursul . Nu mai am de studiat nimic, nu mai am teste, ma consider in vacanta deja…de la scoala :).

In perioada de relaxare de peste zi ma mai „dau” pe net. In restul zilelelor, de la munca nu se poate. Adica internetul e acolo, sub nasul tau, la fiecare calculator. Dar nimeni nu are timp de stat si navigat, e de munca mereu si cele trei jumatati de ora de pauza sunt luate in sala de fika unde se sta la povesti, se interactioneaza. In rest nu prea avem timp de povesti…de net nici atat. Sigur, folosim netul dar numai pentru a ne uita pe site-urile altor laboratoare catre care trimitem probe, despre diverse informatii.
Cum spuneam, profit de zilele astea doua si stau mai mult pe net, dar nu neglijez scoala…

Apoi mai fac una-alta prin casa si neaparat fac mancare la pranz. Ceva lejer intotdeauna.

In zilele de joi ma intalnesc aproape saptamanal cu prietena mea poloneza, la o cafea in oras. Mergem de regula la Crucea Rosie, e langa scoala unde am invatat suedeza(ea face acum engleza) si cum intalnirile noastre dureaza de mai bine de un an, a ramas locul nostru. La Crucea Rosie e cafea buna si ieftina, sunt sandwichuri si prajiturele. Tot acolo gasesc carti foarte ieftine, la 3-5-10 coroane(se imparte la 10 ca sa obti euro) si sunt o mare cumparatoare de carti de la ei. In rest chiar daca sunt carti la reduceri in oras costa de 10 ori mai mult, asa redusa…altfel o carte buna e de la 100 de coroane in sus. Asa ca profit mereu de ocazia asta de joi, pentru ca altfel nu ajung niciodata pe acolo, e cumva mai retras.

Azi am avut invitatie de la prietena mea romanca sa mergem la un curs de aerobica si abia asteptam momentul. Dar de dimineata o durere crunta de cap m-a tinut acasa. Nu am mai ajuns nici la Crucea Rosie nici la aerobic. E mai bine acum, dar tot pulseaza ceva durere…sper sa treaca pana maine.

De saptamana viitoare voi fi libera in aceste doua zile. Ramane sa se faca vremea mai buna, sa se mai incalzeasca(caci azi e soare si frumos din casa, dar e vant si 7 grade afara…e rece) si am sa vad cu ce o sa ocup golul. Probabil o parte de curatenie de primavara pe care nu am apucat sa o fac pana acum si cate o plimbare sau stat la soare pe terasa cu o carte in mana. Am adunat cateva carti pe care de mult vreau sa le citesc si nu am apucat…

Anunțuri

11 comments on “cand copiii nu-s acasa

  1. Bine ca te-ai mai eliberat si ai timp sa faci ceea ce-ti place!
    Dragut obiceiul cu intalnirile de joi 🙂

  2. Ai o viata plina. Orice s-ar zice, dincolo de toate, tot impreuna cu fetele este mai frumos, asa-i?Sigur- serviciul, scoala, o iesire conteaza. Copiii dau masura vietii.Asa am simtit totdeauna.
    Si examenele. Pe mine m-au tinut mereu in priza.

    Uitandu-ma inapoi, cu ochii sufletului, momentele petrecute cu baietii mei sunt mereu proaspete. Jinduiesc dupa ele.

    O primavara autentica iti doresc!

    • Asa e Gina, e plina. Si da, cu fetele si cu familia e cel mai bine. Cred ca voi jindui si eu peste cativa ani dupa momentele astea…ce mi-ar placea sa le tin in loc!

  3. Cu mintea mea mai jucausa ma gandeam ca se intampla alte lucruri cand nu-s copiii acasa, (blushing smiley)…. dar e foarte frumos si programul de una singura pe care il ai cu prietenele, studiul si normal blogosfera……

  4. Sa iti pastrezi obiceiul iesitului joi…e minunat!
    Spor la treburi si vacanta frumoasa! 🙂

    • Of, din pacate obiceiul va lua sfarsit in iunie cand Ania pleaca in concediu in Polonia apoi plecam noi si cand venim inapoi voi lucra full la spital pana incep scoala in august. Apoi nu mai stiu mai departe ce program voi avea, cat voi fi pe insula…dar in limita posibilitatilor ne vom intalni. Depinde si de programul ei, dar e mai lejer…ea e acasa, invata numai engleza si voluntariaza doua zile pe saptamana pentru Crucea Rosie, merge acasa la o batranica sa povesteasca cu ea cate o ora. Tare as vfrea sa il pastrez, e o delectare si o incantare, sunt doua ore care trec ca vantul…

  5. […] ameninţată de alţii şi de noi înşine, totdeauna sub acest soare negru care ne luminează, când se ating, mîinile, totdeauna înfricoşaţi că mîinile noastre vor ajunge la capătul dragostei […]

  6. Of 😦 imi pare rau de durerea de cap… O idee ar fi sa nu mai irosesti zilele cind esti singura cu studiatul ( vorba lui ceska )si sa faci alte cele..si SIGUR scapi si de durerile de cap :)… si eu am patit asa.. asa ca atunci cind eram singur beiam bere si ma uitam la meci..si durerea fugea mincind pamintul 🙂

    • Multumesc Ninu, mi-a trecut durerea…a fost ieri, nu stiu din ce cauza…Din pacate nu-mi place berea si nici meciurile de fotbal, dar un pahar cu vin la un film romantic crezi ca merge ;).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: