candva, la sfarsit de vara…

…imi voi aminti de ziua asta. De prima zi a ultimului an de scoala. De ziua asta neobisnuit de calda pentru sfarsitul verii aici in nord, de ziua asta in care toate simtamintele acelea de „pustiu”, de „a nu fi la tine acasa”, acolo „unde ti-e locul”, uitate peste vara, au revenit. Da, bateriile mi-s incarcate, dar simturile mai ascutite ca niciodata.

Va multumesc pentru incurajari, la postul asta inchid comentariile. Stiu ca sunteti acolo, stiu ca ma sustineti. Postul asta se vrea o pagina la albumul cu amintiri. Amintiri despre o scoala care pare a nu se mai termina. E prima zi a unui sfarsit de vara care va aduce un final mult asteptat. E prima zi care ma va duce catre ceea ce am visat ani de zile. E prima zi…a fost.

Undeva acolo, nevazut, inca in ceata, e un capat de drum…

%d blogeri au apreciat asta: