18 comentarii

ce ti-e si cu politica asta!

Nu, nu e vorba despre politica politica, cea care strica prietenii si familii. Ci despre politica facultatii la care invat eu.

Dar sa o iau cu inceputul: cand m-am hotarat sa ma inscriu la facultate si dupa ce am aflat ca voi invata trei ani departe de casa, colegele de la laborator ma consolau ca va fi multa practica, pe care o voi face aici, acasa si va trece repede. Cat am lucrat in laborator am vazut studenti care au lucrat vara cot la cot cu mine si apoi au fost doua luni aici in practica. Ce nu am pus eu la socoteala si nimeni nu s-a gandit, e faptul ca fiecare facultate aici are politica sa proprie. Politica in ceea ce priveste locul de practica. Acel policy care inglobeaza reguli interne. Din pacate pentru mine, eu am nimerit la una care are o regula stricta in ceea ce priveste practica: studentii nu au voie sa faca practica in laboratorul unde au lucrat peste vara (90% din studentii de anul doi lucreaza peste vara in laboratoare). Sigur ca munca e mult mai complicata pentru scoala, cheltuiala mai multa (majoritatea merg la parinti verile si locuiesc acolo, la fel ar face si in practica, cazarea ar fi gratuita) dar corectitudinea e cea care dicteaza. Pentru ca oricat de corect ar fi suedezul, mai da si el chix. Pentru ca au fost precedente, a aparut regula.

Probabil nu intelegeti de ce, dar va explic imediat. In fiecare laborator exista o persoana care e handledare. Adica indrumator de practica. El preia studentul, il indruma, il da in primire la altii care ii arata cum se lucreaza. Persoana aceasta a mers la cursuri de pregatire, ca sa stie cum se procedeaza cu studentii, are de verificat multe lucruri, iar la sfarsitul practicii noteaza studentul. Ei bine, au fost cazuri in care studentul a fost notat excelent pentru ca il cunosteau, lucrase peste vara in acel laboraror…cand de fapt el, studentul, nu era atat de grozav. Da, obitivitatea e greu de pastrat cand cunosti persoana, stim cu totii.

Ca atare, desi am sperat, am explicat ca nu am lucrat pe tot laboratorul, iar anul trecut am primit sa fac practica aici, pe microbiologie (e o sectie separata si chiar nu cunosteam personalul de acolo si nici ei pe mine), de data asta nu pot face practica acasa…probabil e mai bine, nu va fi nicio suspiciune in ceea ce priveste notarea mea.

Totusi profesoara care ne imparte e foarte de treaba. Am schimbat emailuri cu ea si ieri cand am aflat ca nu pot fi acasa in practica, si-a cerut scuze ca nu poate incalca aceasta politica a facultatii si mi-a propus solutia cea mai buna pentru mine. Bine, in afara de Kalmar, unde sunt numai trei locuri si e batalie mare pe ele (am colege cu copii mici, colege care au in ingrijire frati autisti, care au fost plecate practica trecuta 6 saptamani la sute de km de casa, etc.). Cum mi-e indiferent unde voi fi peste saptamana, daca acasa nu se poate, ideea e doar sa ajung acasa in fiecare weekend. Asa ca am primit un oras la nord de portul unde ajung eu cu vaporul, la aceeasi distanta ca si Kalmarul (Kalmarul e in sud). Portul (Oskarshamn) e exact la mijloc intre Kalmar si acest oras care va fi casa mea peste saptamana in lunile octombrie si noiembrie: Västervik.

Chiar daca sunt dezamagita ca nu voi fi acasa, sunt multumita ca s-a rezolvat totusi rezonabil pentru mine. Voi cunoaste lume noua, locuri noi, oras nou…sunt deja entuziasmata ca va fi ca si o calatorie, abia astept sa vad ce e de vazut/vizitat in Västervik. O sa va tin la curent, peste cinci saptamani voi fi acolo. 🙂

Anunțuri

18 comments on “ce ti-e si cu politica asta!

  1. uff, ti-as fi propus sa vii la noi dar stiu ca aici nu este lab… poate in Mönsterås, dar nu stiu…apropo de politici, noi trebuia sa ajungem pe Gotland, dar…

    • Nu, nu este nici in Mönsterås…este in Oskarshamn dar numai klinisk kemi, pentru transfusionsmedicin ar fi trebuit sa ma duc in Borås…deci nici o rezolvare. Väestervik e cea mai buna solutie pentru mine. Restul oraselelor care au laboratoare sunt in sud sau vest de Kalmar, deci naveta in plus…

      Detaliaza cu Gotlandul, sunt curioasa…

      • pai, au aparut niste anunturi pt st si vik in diverse (f multe) specialitati cam acum 2 luni, am aplicat amandoi, am vb la telefon, verksamhetchef-a s-a aratat super bucuroasa, a ramas ca vor sa ne intalnim, sa discutam, sa ne prezinte oportunitatile financiare etc… apoi a disparut, nici un semn vreo 2 sapt. apoi i-am dat un mail sa anuntam ca ne-am schimbat adresa si tel, am facut asa cu toti angajatorii la care aveam aplicatii in derulare, iar ne-a sunat sa ne zica ce bine, sa ne intalnim pe 29, ca platesc ei drumul pana acolo pt ca sunt f interesati, ca rezerva ei tot ce e nevoie… apoi a revenit la vreo 2 zile (vineri) cu un tel, ca nu a reusit sa contacteze persoana cu experienta in recrutarea strainilor, si ca ne va suna la inceputul sapt urmatoare pt detaliile finale, fixe. si nu ne-a mai sunat. am sunat noi ieri, dar nu a raspuns nimeni, doar robotul. nu am mai insistat, e deja jenant si pt noi, nu am tras noi de ea, ea s-a aratat foarte interesata, a zis toate chestiile fara sa aducem noi vorba sau ceva. Ma rog, imi pare oarecum rau, but oh well… Nu ca ar fi prima persoana suedeza care promite ceva si apoi dispare in neant (am mai avut experienta asta cu o companie de Jobbcoaching).

  2. In tot raul este si un bine, nu?

  3. na,na, ia uite cum sta treaba! Ce chestie.. Mai ai un hop in plus de trecut, din pacate. Dar, timpul zboara si…acu’i Craciunul, nu? ; ))))
    Si cu cheltuielile cum e? trebuie sa-ti platesti singura cazare si masa??
    Pup, Foxy.

    • Da, o sa mai fie hopuri si terminul viitor…inca nu stiu nimic de examenul de diploma, e posibil ca si la acela sa trebuiasca sa nevetez…Inca astept raspuns…sunt 10 saptamani atunci. Dar am intrat hotarata in anul asta ca nu am incotro, oricat de greu ar fi, trebuie sa il termin. Ca finalul ma aduce acasa, definitiv.

      Cazarea o platesc ei, eu platesc oricum camera din Kalmar, la care chiria merge luna de luna, pana termin facultatea. Masa nu platesc, ca nu e treaba lor. 🙂 Pentru ei era mai ieftin daca ma lasau acasa, ca nu imi plateau nimic. Anul trecut am fost in Stockholm, Ovi platea acolo chiria lui(adica spitalul de aici ii platea, ca e trimis de ei), eu am stat cu el, a fost gratis :)…mi-au platit un drum dus-intors Visby-Stockholm (faptul ca vin acasa in fiecare saptamana nu e treaba lor) si cardul de calatorii pe pendeltåg/tunelbana/autobuz. Acum probabil imi vor plati un drum dus-intors vapor+autobuz, cazarea si daca va fi nevoie sa iau un mijloc de transport sa ajung la spital, atunci acela.

      Tu ai inceput? Sau luni e marea zi?

      • Luni e ZIUA! Sa stii ca ma gandesc mai putin la scoala, cat la pitic si gradinita lui si la mama (daca se va descurca cu el). Acum suntem in continuare bolnavi. Cu el e cel mai greu acum ca-i mic si nu pricepe. Uff, trece pana la urma )))
        Daca apuc sa ajung la perioadele de practica, pe aici prin zona sunt destul de condensate spitale si clinici si laboratoare. )))) Sper sa reusesc sa ajung acolo. Mi-a cam taiat elanul chimia asta ((((
        Eh, tu esti in ultimul an, apoi stii sigur ca mergi acasa si nu te mai urnesti de acolo )))
        Mai vorbim. Va pup, weekend placut.

  4. Asta este inca un argument in favoarea Romaniei. Aici, cu cativa euro bine plasati, rezolvai problema. 😉
    Lasand gluma la o parte, tot este bine ca nu ai ajuns in celalalt capat al tarii.

    • Hehehe, e clar!
      Asa e, profa stie situatia mea, ca eu trebuie sa vin acasa si numai pentru o zi jumate, trebuie sa imi vad copiii si sotul. Si am vazut ca a tinut cont de asta. Am apreciat. Pentru ca aici omul chiar conteaza, fara surplusuri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: