18 comentarii

inainte de culcare

Un scurt bilant al saptamanii care a trecut. E din ce in ce mai greu aici. Nu ca nu e bine, nu ca nu imi place…dar faptul ca sunt departe deja de atata vreme de ai mei ma seaca…imi face bine sa merg acasa in fiecare weekend, sa imi amintesc de radacinile mele, de ceea ce sunt si de unde apartin. Aici ma simt dezradacinata si nu fac altceva decat sa imi doresc sa dau timpul in fata, sa fie Craciunul si eu sa fiu acasa…

De 5 saptamani incheiate acasa sunt un musafir. Un student adevarat care isi lasa hainele murdare, isi ia haine curate pentru inca o saptamana. Stau cu ai mei cat pot de mult. Sambata am facut o prajitura si am chemat fetele sa stea cu mine, doar sa povestim. Silvia m-a mai si ajutat, dar le-am lasat in pace, sa povesteasca ce vor, sa faca ce vor si eu sa fac ce vreau si imi place: sa le fiu mama, sa le alint, sa le fac poftele.

Daca n-ar fi cei doi adulti in viata mea: Ovi si mama, care sa imi fie sprijin si sa ma sustina (moral si prin ceea ce fac in casa) n-as fi putut face ceea ce fac. Cred ca nu le voi putea multumi niciodata indeajuns.
Daca Ovi ar fi spus cu macar un cuvant ca el s-a saturat sa fiu plecata, sa nu aiba sotie si mama la copii decat de weekend, as fi renuntat in secunda urmatoare. Dimpotriva, cand eu sunt acolo jos, simt ca nu mai vreau, ca nu mai pot, el ma ridica, ma incurajeaza…mereu imi spune ca mai e putin, ca trece repede si ca pot sa fac ceea ce fac bine si sa termin scoala. Daca era dupa mine, le lasam deja demult…
Iar daca mama nu ar fi fost sanatoasa, in putere si dispusa sa stea atata la noi, desi sunt convinsa ca ii e greu cu limba, cu izolarea, ca nu e la casa ei…as fi facut scoala cu pauze.

Ok, sa trecem asadar la subiectul preponderent al blogului din ultima vreme…am terminat partea de laborator la care ma pricepeam si care imi place cel mai mult: chimia clinica. De maine incep pe banca de sange, doua (ultimele doua) saptamani. Sper sa fie interesant, lumea asa spune. Miercuri am avut si proba practica in laborator…am primit o eprubeta si un remis, unde era trecut ce analiza sa fac…am trecut la treaba si intr-o ora era totul gata. Partea practica. Caci am avut de scris apoi o lucrare stiintifica despre ce am facut, documentata si sustinuta in discutii de mine. Greu, dar a trecut. Am si facut prezentarea in Power Point deja, azi pe vapor. Imi folosesc timpul la maxim, sa nu ma aglomerez. Saptamana asta e putin mai relash, numai cu invatat pentru examen. Iar saptamana viitoare joi am proba practica la banca de sange si pana duminica trebuie sa predau lucrarea scrisa. Va fi scurt timpul, dar va trebui sa ma incadrez…

Cam asta ma asteapta in cele doua saptamani cat voi mai fi aici in Västervik. Ceea ce va insa cel mai greu, in ultima sapatamana vor fi aniversarile de nastere ale lui Ovi si Dianei iar eu nu voi fi cu ei…la fel cum nu am fost nici cu Silvia anul asta…macar bine ca la aniversarea mea am fost prezenta! Eram in Stockholm, eram in practica de patologie…n-am fost cu copiii dar am fost cu Ovi…totusi ce an! Cred ca e primul an de care ma bucur ca se apropie de sfarsit! Duca-se, ca greu a fost…

O saptamana frumoasa, cititorule!

18 comments on “inainte de culcare

  1. Am dat like nu pt ca ti-e greu…ci pt ca te admir adica va admir🙂 Mai e putin …..si eu te „pierd” 😦 Oare eu de ce am si dat like???!!!😦

    • Monica, nu ma pierzi o data ce m-ai castigat!😉 Sa fii sigura de asta. Am prietene in Ro cu care ma vad o data pe an, cand mergem acolo, sau chiar si la doi ani. Dar suntem prietene in continuare, desi nici la telefon nu vorbim in anul respectiv, ca nu ne permitem. Dar internet are fiecare, ne scriem destul de regulat, cand apucam…iar relatia merge mai departe…Va pup pe toti, abia astept sa va vad!

  2. Capul sus!!!!!! Esti un om perseverent si puternic.Perseverenta vine din dedicarea cu care sustii acest blog, iar puterea vine din tine si de la ai tai.
    Numai oamenii care stiu sa astepte primesc ceea ce asteapta.Stiu…..viata e plina de asteptari…..dar, cat de placut e cand ai primit ceea ce ti-ai dorit.
    Bafta multa si sa ai o saptamana frumoasa!

  3. Strangi din dinti si ii strangi in brate cand sunteti impreuna, mai e un pic doar.
    Ce urmeaza dupa ce pleci de aici? Cand termini scoala cu totul?
    O saptamana frumoasa si tie :-*

    • Oana asa fac, sa stii! Mai e un pic…dar e ca picatura chinezeasca😉.

      Dupa ce plec de aici urmeaza o saptamana in care avem examinarile orale (stii tu, identice cu cele de am povestit in primavara, dupa prima practica…subiectul acela de pe DC) de care mi-e acum teama de mor de profa cea „rea”…ea e examinatoarea, ne pune notele…shit! Sambata tot in acea saptamana am examenul restanta si luni dupa acea sambata incepem o noua materie teoretica la scoala, de 5 saptamani. E ultima materie din semestrul acesta…sarbatorile de iarna sunt incadrate in materia asta…o terminam cu exemene dupa 15 ianuarie.
      Semestrul viitor, care incepe la sfarsit de ianuarie mai avem o materie teoretica de 5 saptamani dupa care sper ca termin cu Kalmarul…pentru ca avem 4 saptamani de practica (in care putem incepe lucrul in laborator la examenul de diploma) si pe urma avem 10 saptamani pentru examenul de diploma…si gata!

      Practic avem inca doua materii la scoala…apoi ne incepem examenul de diploma incetisor…inca nu stiu ce va fi cu asta, e in lucru. Sper din tot sufletul sa fie acasa, sa nu mai trebuiasca sa navetez de pe la sfarsit de februarie, inceput de martie…sper…

  4. Esti foarte puternica si te admir mult! Stiu ca e foarte greu dar ai reusit, reusesti si vei reusi sa faci ceea ce ti-ai propus! Mai e foarte putin si apoi te vei bucura pe deplin de rasplata indelung asteptata si binemeritata. Pupici si fruntea sus!

    • Gabi multumesc! E si un dram de noroc, ca eu nu am avut parte de alte piedici…cel putin pana la profa asta nasoala, care sper din suflet sa nu faca urat…ca intorc si eu foaia…Mersi de sustinere! Pupici back.

  5. Vezi, Salmi….. toata lumea te sustine! Vei termina ce ti-ai propus…..sedan….te vei bucura si vei privi in urma cu mandrie.Asta face oamenii puternici….tendinta de imposibil!

    • Asa e…insa eu vreau sa privesc lumea cu incredere, sa fiu mandra de mine…mi-e suficient sa fiu impacata ca am facut ce am dorit…

      In fiecare din noi zace dramul asta de putere…toti o luam de la un capat, de la un alt capat la un moment dat…poate chiar fara sa ne dam seama…toti oamenii sunt puternici!

  6. Acum 4 zile m-am intors de la Kirunika…..asa ii spun eu.Acolo, la o ceasca de cafea, mi-au spus ca daca vreau sa fac endocrine, diabet, infectioase….. am raspuns: faceti voi un plan si eu il voi urma. Chiar daca va fi greu.Imposibilitatea unei idei te face sa lupti.Iar tu stii prea bine ca vai culege roadele acestui sacrificiu.

  7. euuu?????… pai am spus de mult …. de cand am gasit blogul tau…. sunt medic….ok….

  8. Imbratisari, Miha, si putere sa treci cu bine peste etapa asta grea. Sunt sigura ca o vei depasi cu brio si ca greutatile va vor uni si mai tare ca familie!

  9. Daca ai reusit sa fii prezenta la aniversarea ta, ti se va ierta orice. :))
    Sunt sigura ca vei gasi puterea de a trece peste toate incercari, ca iti vei realiza visul.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: