noutati

Toata viata noastra acasa se invarte in jurul bucatariei. In fiecare zi cand deschidem usa de la intrare, dupamasa cand ajungem acasa, e sa ne aruncam ochii in bucatarie mai intai sa o vedem cat a mai „crescut”. Marti si miercuri insa a fost pauza, mesterul a avut de terminat/finisat la o casa ce au construit-o ei de la zero, pentru ca vineri e inspectia finala de autorizare. Dar azi e prezent si se aude cum baraie, taie, bate, intr-un cuvant lucreaza. Sambata o sa fotografiez ce mai e nou.

La munca am fost cateva zile la rand pe banca de sange. Iar luni si marti am avut cele mai grele zile ale mele de cand lucrez la laborator. Grele dar frumoase, desi stresul m-a cam daramat. Insa cand la sfasitul unei zile din astea, sefa care a vazut ce am avut peste zi, imi spune ca e mandra ca m-am descurcat foarte bine si ca ea e linistita cand sunt eu si lucrez, ca stie ca lucrurile sunt pe maini bune, parca totul trece de la sine, nu? Ori oamenii astia sunt minunati ori eu nu sunt obisnuita sa primesc laude la munca. In afara de parintii mei si de sotul meu n-am mai primit laude de la nimeni, pana am ajuns aici. Da, poate de la unii profesori, dar in niciun caz de la locul de munca.

In plus, joia trecuta am prezentat in fata colegilor de laborator, lucrarea mea despre analiza de diabet si instrumentul pe care lucram noi, pe care am facut-o in februarie anul asta, in practica ce am facut-o aici acasa. Am avut emotii mari, nu pot nicicum sa trec de ele, am fost stresata dar a fost bine. Insa incep sa simt tot mai mult ca nu mai pot face fata stresului si emotiilor, mi-e rau in zilele de dupa…

Iar acum o am in primire pe colega noastra noua ce a inceput de luni, fosta mea colega de facultate care si-a dorit tare mult sa se mute pe insula si a reusit! Si-a cumparat o casa impreuna cu sambo al ei (asta e concubin tradus mot-a-mot) la 20 de km de oras, alaturi de locul unde isi tine calul. Are un cal superb si concureaza cu el la concursuri de dresura. Ieri am fost profesoara colegei mele si saptamana viitoare voi fi iar, in fiecare zi.

Ma pregatesc sa merg la sedinta particulara a Silviei. Sunt putin dezamagita de evaluarile facute de profesoare dar pun asta pe seama faptului ca abia i-a preluat din toamna si inca nu a avut timp sa ii evalueze eficient. Evaluarile finale sunt la sfarsit de an, iar inca nu au importanta decat in evolutia copilului. Aceeasi problema a fost si cu Diana cand au primit primele calificative in clasa a 8-a, erau la inceput si ca sa aiba unde sa evolueze, ii notau cu calificative mai mici. Nu aveau nici astea nicio importanta, se luau in calcul pentru liceu numai calificativele din a 9-a.

Un weekend placut! Noi vom fi ocupati si sambata si duminica (eu lucrez) asa ca sa ne reauzim cu bine!