2 comentarii

copiii altora, cu drag

Anul asta a fost un an bun la laborator. Mai ales in ceea ce priveste copiii. Copii nascuti sau adoptati. Fiecare cu povestea lui, povesti frumoase, cu final fericit. Ieri am facut cunostinta cu 4 dintre ei, 4 copilasi frumosi. Am avut petrecere la job, un babycafe pentru ei. Ultimul party la care am participat ca si organizatoare. De data asta am avut sarcina sa cumpar doua cadouri, pentru cei mai mari copii. Unul dintre ei fiind bolnavior insa, n-a putut participa.

O sa revin la cei 4, caci fiecare are povestea lui.

Doi dintre ei, aparuti dupa 40 de ani. Primul, un baietel cu trei surori mai mari, dorit si alintat de toti. Un zburlici mic care s-a nascut cu parul valvoi, negru. Acum, la 3 luni, il are tot valvoi dar e saten spre blond. O dulceata de baiat!

A doua, o fetita a carei mama are tot peste 40 de ani. Cu o fetita de 12 ani acasa. Dupa repetate incercari, inclusiv prin insamantare, sa mai aiba un copil. Nereusite. Cand s-au relaxat, a aparut mezina.🙂

Al treilea, un baietel de o luna, aparut dupa lupte multe. Multe insamantari nereusite. Apoi el, luptatorul, puternicul, invingatorul. Au fost multe momente in care era sa nu mai fie. Toti s-au luptat sa il salveze. A zburat cu elicopterul pana la Stockholm, in burta mamei, la 26 de saptamani, cand voia sa nu mai stea acolo. Dar a rezistat eroic pana la termen. Nasterea a fost si ea cu multe peripetii, am aflat abia ieri dupa ce stiusem ca mama, colega noastra, statuse in spital vreo saptamana, primeam analizele ei. Si vedeam de la o zi la alta ca e mai bine. Si iata-i aici, sanatosi si mari, un baietel flamand mai tot timpul, sanatos si voinic.

Al patrulea, dar nu cel din urma, un baietel adoptat. Din Ungaria. Colegul meu, tatal lui, fericit de nu se mai poate. Dar in acelasi timp povestind cat e de greu. Cat e de greu sa ai direct un copil mare (la doi ani jumate l-au adoptat) care vorbeste alta limba decat a ta, apoi toate fricile si tantrumurile lui, din alta viata. Acum, la 9 luni de cand il au, lucrurile s-au mai asezat. Si sunt sigura ca va fi bine. E un copil frumos, vorbeste suedeza si se joaca, e timid si e un copil absolut minunat.

Colega noastra filipineza s-a intrecut iar pe sine cu ornamentele, cu prajiturile, cu tot. E uimitoare. Talentata.

1888728_10152832020287910_3581883292663953010_n 10407368_10152832019032910_510930223526847388_n 10407837_10152832020432910_5967170483012605709_n 10410719_10152832020152910_362841189135054820_n 10411033_10152832019917910_2955716904120033772_n 10426747_10152832017947910_4480798250150005576_n 10805558_10152832019197910_492276468470633278_n

2 comments on “copiii altora, cu drag

  1. Nu am mai trecut tare mult pe la tine, dar mi-au lipsit povestile tale calde si relaxante, dintr-o lume atat de cunoscuta si totusi departata.
    Imi place mult cum au aratat briosele. Sunt convinsa ca au fost delicioase.
    Imbratisari!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: