fete cucuiete

Ale mele, cum altfel? Sa le iau pe rand. In ordinea descrescatoarea varstei, sa nu fie discutii :).

Cucuiata cea mare se apropie cu pasi marunti de finalul gimnaziului si intrarea la liceu. De prin martie incoace da intr-o nebunie teste nationale. La multe materii, cate 2-3 teste la fiecare, ba scrise, ba orale, ba teste practice. Surprize frumoase, calificative excelente. Pe langa astea, are teste si la materiile de zi cu zi. Scrie, invata, citeste…atunci cand nu butoneaza non-stop telefonul mobil (chestie care ma enerveaza la culme!), nu lucreaza si nu e la computer.
Lucreaza in cate o zi pe saptamana, cel mai adesea in weekend, 3-4 ore pe zi. Azi a fost ziua din saptamana asta in care a muncit. Si ca sa o vedem in actiune, am fost azi sa gustam noul wrap cu pui de care era curioasa Silvia, sa bem cate o cafea, sa mancam placinta si inghetata. Ne-a servit foarte serioasa, dar zambitoare. Plina de respect fata de clienti chiar daca eram noi, familia ei. La sfarsit mi-am intrebat mama si sotul: „oare vede cineva ca e fata mea?” Ar fi trebuit sa strig in gura mare, cat de mandra eram!
In curand va avea petrecerea de final de gimnaziu, iar apoi isi va deschide aripile. Spre viitor. Pe care si-l va dori. Probabil in domeniul psihologiei, al fotografiei sau cine stie ce va mai aparea in urmatorii trei ani…

Cucuiata cea mica e dansatoare, desenatoare si scriitoare. Nimic nou. Doar ca uneori, scrie poezii. A scris o „bacoviana” care ne-a lasat pe toti masca. Iar carti, scrie cate doua-trei pe saptamana cand are inspiratie. Le ilustreaza frumos, cu propria-i inspiratie, iar noi le pastram intr-un sertar pana vor fi publicate :). Isi doreste cu ardoare inca un animal. Doi ani la rand a fost un hamster. N-a renuntat la el dar a mai adaugat o dorinta: un iepure. Are si nume pentru el. Thea. O iepuroaica deci.
In rest, prinde soparle impreuna cu prietena ei cea mai buna, le boteaza si apoi le dau drumul in padure. Intr-o zi au fost la adunat mormoloci care dupa doua zile de stat in apa intr-un borcan s-au dovedit a fi larve de ceva tantari de apa si nicidecum broaste :). S-ar impaca bine si cu viespii si bondarii care au casa undeva sub acoperis si intra in baie prin ceva cai nestiute din pereti, daca nu ar avea ac. Stam pe terasa si ascultam pasari. Mi le prezinta pe rand, dupa ciripit.
In fiecare dimineata ploioasa, cand melcii se plimba si traverseaza trotuarul dinspre o padure spre alta, ii culege si duce in iarba. Sa ii salveze de biciclisti care trec in viteza si ii calca. Ca e pacat de ei…
Lui Morgan ii declara zilnic de cateva ori cat il iubeste si l-ar tine in brate ca pe un bebelus daca acesta nu ar avea personalitatea lui marcanta prin gheare ascutite. 🙂